În seara de 1 August, Centrul Multifuncțional Alexandria a fost fermecat de concertul Cinestezia, performat de Leyah (Magdalena Diana Marica), alături de cvartetul Symphactory, secția ritmică și bas. Fermecat este cuvântul care mi-a venit imediat în minte, și cuvântul care consider, de altfel, că este pe departe cel mai adecvat pentru experiența expusă de artistă. Concertul este numit pe bună dreptate Cinematic-Pop în materialele promoționale. Scena, ținuta și jocul de lumini au un stil reminiscent unei perioade demult apuse. Acestea sunt captivante, plăcute vizual, și îmbietoare la admirat folosind receptorii vizuali și auditivi. Încă de la momentul intrării publicului,, concertul se va remarca prin aceste elemente vizuale distincte. Acestea mi-au captat atenția de la bun început și mi-au sugerat că acest concert urma să fie ceva aparte.

 

Cinestezia este un concert Cinematic-Pop care încearcă să îmbine alura muzicii moderne cu cea din lumea mondenă, de care majoritatea tinerilor nu au avut parte, simultan oferind o experiență familiară și la fel de complexă amatorilor de muzică clasică. Acest spectacol a fost pretutindeni prin România și a împărtășit o îmbinare de viziuni excepțională, o reînfățișare a vechiului în nou.

 

În public am remarcat oameni de toate vârstele: tineri precum mine, fascinați de această combinație îmbătătoare de grai și instrumente, precum și domni și doamne mai în vârstă, care au părut să fi avut așteptările bine stabilite încă de când și-au propus să vină.

 

Desigur, nu se poate vorbi de un concert fără să discutăm muzica în sine. Am ascultat pe sărite niște piese ale artistei înainte să mă prezint la acest concert, însă de abia după ce am fost martor la desfășurarea acestora pe scenă am fost cucerit de acestea, experiența LIVE mi s-a părut cu adevărat impresionantă. Tematica melodiilor abordate este diversă, versurile sunt intrigante, iar fiecare melodie este  explicată pe scurt înaintea performării acesteia, într-o introducere care oferă explicații calde și anticipează momentele performative. Acestui material scânteietor îi este făcută dreptate și prin execuție: Leyah transmite o multitudine de emoții în multe tonuri diferite de-a lungul spectacolului. M-am găsit într-o stare care poate fi liberal descrisă drept transă de mai multe ori pe durata evenimentului.

 

Cei șase muzicieni care au performat componenta orchestrală s-au descurcat mai mult decât magnific. Aceștia chiar au avut un moment, la mijlocul spectacolului, de a întreprinde un act pur instrumental. Ceea ce putea fi considerată doar o pauză de la versurile răsunătoare ale artistei a fost o capodoperă în propriul său drept. Complexitatea muzicii clasice este îmbinată cu ritmul relativ alert al pop-ului, și rezultatul este concertul Cinestezia.

 

Mi s-a părut aproape nedrept că accesul la eveniment a fost gratuit, pentru că, dintre atâtea concerte, Cinestezia a fost cu adevărat intrigantă. Aș plăti oricând un bilet pentru a trăi din nou această experiență.

 

Pentru amatorii de muzică clasică, pentru fanii pop, și pentru marea majoritate fără preferințe anume, printre care mă regăsesc și eu de altfel, recomand cu dragă inimă audierea, și privirea, acestui concert care pare rupt dintr-o poveste. Parcă spectacolul a trecut într-o clipă, iar acea clipă a fost destul să-mi trezească o nouă apreciere față de muzică.

 

Articol realizat de Mihnea Spătaru, voluntar Ideo Ideis #20 și editat de Șerban Suciu, co-director de comunicare Ideo Ideis #20