O seară dedicată poveștilor de succes din afara sferei artistice! Personalități din lumea business, sportivi, arhitecți reputați, muzicieni de renume, psihologi sau oameni de branding vin la Alexandria să le împărtășească participantilor istoriile lor profesionale. Conceptul evenimentului este construit în jurul ideii de mentorat și este inspirat de discursurile TED.

Invitați:

Alex Gâlmeanu

A făcut prima fotografie la vârsta de 14 ani, cu un aparat Smena, primit cadou de la fratele lui. În 1993 a publicat prima imagine în revista Salut și apoi, câteva luni mai târziu, o altă imagine în Ziarul Ora.

Alex Gâlmeanu lucrează în domeniul artei fotografice, ca profesionist, încă de la 18 ani. A realizat zeci de editoriale de modă și imagini de copertă pentru toate revistele glossy din România. A publicat în Forbes NY, BBC UK, Reader’s Digest Holland, Esquire, Marie Claire, Elle, Harper’s Bazaar, Glamour, InStyle, GQ, Men’s Health, FHM, Playboy, Joy.  A fost implicat în campanii de advertising cu acoperire locală, naţională şi internaţională.  A organizat expoziţii personale în Bucureşti, Paris, Toulouse, Nantes, Reykjavik (Islanda) şi Cork (Irlanda).

Fotografia este o tradiție în familia lui Alex Galmeanu, de mai bine de 90 de ani. Tatăl și fratele lui au lucrat în domenii asemănătoare. Cel mai vechi fotograf al familiei este Apostol Gâlmeanu, unul dintre unchii lui. Apostol Gâlmeanu a avut un studio foto în anii 1920 în București și a fost unul dintre puținii fotografi din oraș în acele vremuri.

Ada Teslaru

Ada Teslaru a lucrat în presă aproape 20 de ani, având experienţa trecerii prin toate tipurile de instituţii media – de la agenţie de presă, la print (cotidian, presă glossy săptămânală, bilunară, lunară), de la radio, la televiziune, fiind specializată şi în relaţii publice. Primul loc de muncă post-decembrist, în anul II de facultate (Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării), a fost la Ministerul Finanţelor, ca Şef al Biroului de presă. Din 2009 este Consultant pentru Public Affairs / Media Relations la BBDO Group, traseul ei profesional devenind, cumva, circular.

Cu o carieră impresionantă în comunicare şi relaţii publice, Ada Teslaru a pătruns din 2007 şi în domeniul cinematografic, fiind implicată în campaniile de promovare ale unor filme semnate de regizori de top ai Noului Cinema Românesc: Cristian Mungiu, Radu Muntean, Andrei Ujică, Adrian Sitaru, Constantin Popescu, Tudor Giurgiu. Cu Cristian Mungiu colaborează de 5 cinci ani şi pentru festivalul Les Films de Cannes a Bucarest.

Dan C. Mihăilescu

Născut la Bucureşti în 1953, absolvent al Facultăţii de Litere în 1976, a condus reviste studenţeşti şi a făcut gazetărie cale de patru decenii, având rubrici în reviste şi ziare precum Transilvania, Luceafărul, Idei în dialog, Evenimentul zilei, 22, Jurnalul naţional, Ziarul de duminică, Dilema veche, aproape zece ani fiind editorul suplimentului cultural al ziarului Cotidianul – Litere, arte & idei.

A debutat editorial în 1982 cu volumul Perspective eminesciene şi a tipărit peste 20 de volume: despre teatrul lui Lucian Blaga şi eseistica lui Cioran, corespondenţa lui Eminescu şi I.L.Caragiale, despre „Literatura română în postceauşism”, memorialistica sau viaţa literară românească, dar şi un eseu despre propria-i experienţă la Muntele Athos, un excurs în viziunea regizorală a lui Mihai Măniuţiu ş.a.

A tradus, printre altele, integral, în 5 volume, dramaturgia lui Eugène Ionesco, precum şi trei cărţi de Jean-François Revel. A semnat peste 40 de prefeţe, postfeţe, ediţii, antologii, studii în dicţionare şi volume colective, în perioada 1980 - 2003 fiind cercetător ştiinţific la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu” al Academiei Române.

A fost premiat de două ori de Uniunea Scriitorilor, a primit premiul Consiliului Naţional al Audiovizualului, premiul Radio România Cultural, precum şi premiile revistelor Tribuna, Ateneu, Flacăra, VIP, Cuvântul, Luceafărul, Transilvania ş.a. A făcut parte din juriile USR, UNITER, ICR, AFCN, CNC, „Anonimul”, Gala Societăţii Civile, „Ursus”, a fost membru în board-ul Fundaţiei Soros pentru o societate deschisă ş.a.

Din anul 2000 este realizatorul emisiunii „Omul care aduce cartea”, la Pro TV.

Acest eveniment are o durată de desfășurare de 2 seri și presupune, pe lângă vizionarea propriu-zisă a filmelor, antrenarea participanților în discuții alături de moderatorii cinematecii, personalități ale cinematografiei românești.

Invitați: 

Toto și surorile lui  

Totonel (10 ani) și surorile lui, Andreea (14 ani) și Ana (17 ani), așteaptă ca mama lor să se întoarcă de la închisoare. Pe măsură ce cresc, fiecare dintre ei învață cum să supraviețuiască pe cont propriu, sperând că mama lor se va întoarce și familia se va reuni (și vor trăi departe de sărăcie, violență și droguri). 

O poveste universală despre legături de familie şi noi începuturi, documentarul surprinde un fragment dintr-un tablou complex. Toto și surorile lui este un documentar observațional de lung metraj filmat vreme de 14 luni în cartierul Ferentari din București.

Documentarul a fost selectat în numeroase festivaluri de film internaționale precum Tribeca Film Festival (SUA), International Film Festival Rotterdam (Olanda) sau Stockholm International Film Festival (Suedia) și a câștigat o serie de premii importante precum Cel mai bun documentar în cadrul Warsaw Film Festival (Polonia), Cel mai bun documentar internațional (Zurich Film Festival, Elveția) sau Marele premiu al juriului în cadrul festivalului Premiers Plans d’Angers, Franța.

*Film nerecomandat sub 15 ani.

Aferim! 

În România secolului 19, zapciul Costandin şi fiul său Ioniţă străbat sudul ţării în căutarea unui sclav ţigan fugit de la curtea boierului său. Drumul îi poartă prin peisaje exotice şi le scoate în cale sute de personaje secundare, oferind câte o surpriză la fiecare scenă. Totul este prezentat cu umor molipsitor, în timp ce se păstrează autenticitatea atmosferei vremurilor.

Selectat în competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin 2015, „Aferim!” l-a readus pe Radu Jude la Berlinală, după ce în 2009 şi în 2012, regizorul îşi prezenta tot acolo, însă în secţiunea Forum, lungmetrajele „Cea mai fericită fată din lume” şi „Toată lumea din familia noastră”.

Distribuție: Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu, Toma Cuzin, Şerban Pavlu, Gabriel Spahiu, Mihaela Sîrbu. Alexandru Bindea, Teodor Corban, Adina Cristescu, Mihai Comănoiu, Alexandru Dabija, Alberto Dinache, Liviu Ornea, Dan Nicolaescu

“Aferim!” a câștigat distincții importante în festivaluri internaționale de film precum Ursul de Argint pentru Cea mai bună regie la Berlin International Film Festival, Germania și Trofeul orașului Lisabona – Marele premiu pentru cel mai bun lungmetraj la IndieLisboa, Portugalia,  și a fost selectat în cadrul unor festivaluri internaționalede film de la Sofia, Bulgaria; Hong Kong, China; Tribeca, SUA și Sydney, Australia.

*Film nerecomandat sub 15 ani.

Master-class-urile IDEO IDEIS sunt concepute pe formatul unui dialog relaxat între invitaţi şi public, respectând principiul educației de tip alternativ. Scopul lor este de a aduce în faţa celor peste 200 de tineri prezenţi la festival profesionişt din domeniul artistic, pentru a împărtăşi perspective şi idei, pentru a dezbate împreună şi a crea un proces de „învăţare” simetric bilateral.

Invitați: 

Mirela Oprișor

Actriţa Mirela Oprişor s-a născut la Braşov, în 12 mai 1973. În anul 2000 a absolvit Facultatea de Teatru, secția Actorie la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București. În prezent, are la activ mai multe roluri în film și seriale de televiziune și este actriță a Teatrului de Comedie, dar poate fi văzută și în spectacole la Teatrul Național „I.L.Caragiale” București, Teatrul Bulandra, Teatrul Act sau Godot Cafe Teatru.

În anul 2004 a jucat rolul Safta în spectacolul „Chiriţa of Bârzoieni”, de la Teatrul de Comedie, în regia Iarinei Demian. Aici a fost văzută şi remarcată de regizorul Francis Ford Coppola care i-a propus un rol în filmul „Tinereţe fără tinereţe”/„Youth without youth”.

Cel mai important rol într-un film de lungmetraj a venit la 36 de ani în drama „Marţi, după Crăciun”, regia Radu Muntean, 2010. Mirela Oprişor a jucat în acest film alături de soţul ei, Mimi Brănescu şi a fost premiată cu trofeul pentru Cea mai bună interpretare feminină la Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo. 

Andreea Borțun & Alexandru Ion

Florin Piersic Jr.

Născut pe 18 iulie 1968, Florin Piersic jr. a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale.

A regizat şi a jucat în spectacolele ”Zaruri şi cărţi”, ”Zi că-i bine”, ”Opposites attract”, ”Tom şi Jerry”, precum şi în filmele ”Fix Alert”, ”Eminescu versus Eminem”, ”Killing Time”, realizate după propriile sale scenarii.
 Florin Piersic jr. a primit două nominalizări pentru lungmetrajul ”Killing Time” la Festivalul Internaţional de Film de la Varşovia.

Unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale a fost apariţia one-man-show-ului ”Sex, Drugs, Rock & Roll”, un tur de forţă ce i-a adus Premiul pentru cel mai bun actor al anului 2002, la Gala UNITER.

Pe marele ecran, Florin Piersic jr. a jucat atât în producţii româneşti, ”Călătoria lui Gruber” (r.Radu Gabrea, 2009), ”Quod erat demonstrandum” (r.Andrei Gruzsniczki, 2013), cât şi internaţionale, ”Charlie Countryman” (r.Fredrik Bond, 2013), ”Werewolf 2 – The beast among us” (r. Louis Morneau, 2012), ”Youth without youth” (r. Francis Ford Coppola, 2007), ”Bibliotheque Pascal” (r.Szabolcs Hajdu, 2010).

Ideo Ideis nu ar fi fost fără Alexandria, iar Alexandria nu s-ar fi umplut poate de atât spirit tânăr dacă nu ar fi fost Ideo Ideis. Născut din niște nevoi reale, răspunzând unui context, festivalul a reușit să aducă împreună, în același loc, timp de 8 zile, importanți artiști și oameni de cultură, liceeni explozivi și dinamici din întreaga țară, pasionați de teatru, și, nu în ultimul rând, membrii unei comunități curioase în ceea ce privește cultura.

În ultimii trei ani, festivalul Ideo Ideis a simțit nevoia să se apropie de tinerii din Alexandria, invitând în comunitate o serie de evenimente și demarând o serie de inițiative (spectacole pentru copii și de stradă, ateliere de dezvoltare personală și art-terapie, proiecții de filme) menite să pună bazele unei educații de tip artistic într-un oraș în care arta ajunge în mod normal foarte greu.

Celebrăm în fiecare august victoria de a fi putut continua acest festival într-un context care, cel puțin aparent, nu poate suporta astfel de inițiative.

Atelierele Art&Play

ART&PLAY este un mini-modul intensiv de art-terapie și dezvoltare personală, adresat copiilor cu vârste cuprinse între 7-11 ani și părinților lor. Activitățile din cadrul modulului au ca scop optimizarea relațiilor interpersonale, stimularea creativității și a spontaneității, facilitarea conştientizării şi exprimării emoționale, deblocarea expresivității corporale, dezvoltarea autonomiei și creșterea încrederii în sine.

TRAINERI:

■ psih. SILVIA GUȚĂ

Psihoterapeut, consilier psihologic

■ MIRCEA POSTELNICU

Actor, trainer autorizat

■ psih. ADELA MUSTĂȚEA

Psiholog clinician, consilier psihologic

Cvartet pentru o lavalieră - spectacol open air

Cvartet pentru o lavalieră – este o instalaţie coregrafic–sonoră ce pune în discuţie mai multe idei legate de claustrare: lipsa de distanţă, ostaticii propriei noastre existenţe, toleranță. Fiind o compoziţie în timp real, singurul punct de referinţă şi sprijin este situaţia vizibilă/audibilă, constantă timp de 60 de minute.

Toate ideile - un fel de cuvinte cheie de la care se porneşte -  vin în conjuncţie cu mişcarea sunetului, cu privirea publicului şi astfel se nasc alte idei, foarte neaşteptate..

„Aleatoriul prezenţei condiţionate de un anume context, atenţia asupra ritualilor de percepţie, rămîn pentru mine preocupări continue dar şi fascinaţii ale acestui “du-te vino între ficţiune şi realitate”. - Vava Ştefănescu

Concept / autor: Vava Ştefănescu co-autori: Vlaicu Golcea (sound-artist), Carmen Coțofană, Farid Fairuz, Vava Ștefănescu (performeri)

Set design sponsor: MAGNUM

Sponsor: Liternet  

Cu sprijinul AFCN Romania

Caravana TIFF

Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), organizatorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) continuă proiectul de succes Caravana Filmelor TIFF/ Operation Kino. Organizată împreună cu Festivalurile de Film de la Sofia, Sarajevo, Istanbul și Odessa și Reelport, unul dintre principalii actori de pe piaţa digitală de film din Europa, Caravana TIFF este un proiect cultural sprijinit de programul MEDIA Mundus al Uniunii Europene.

Filme la ediția X:

RELATOS SALVAJES / POVEŞTI TRĂSNITE

(Argentina-Spania, 2014, 122’, regia: Damian Szifron)

O poveste despre dragoste, dezamăgire, răzbunări ale trecutului, tragedie şi chiar violenţa din detaliile vieţii de zi cu zi. Toate apar pentru a-i impinge pe eroii filmului pe buza prăpastiei, spre incontestabila plăcere a pierderii controlului. ”Relatos salvajes” a fost nominalizat la Oscarul pentru Cel mai bun film străin în 2015!

DE CE EU/ WHY ME

(România- Bulgaria-Ungaria, 2015, 125’, regia Tudor Giurgiu)

Filmul a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin și a adus peste 55.000 de spectatori în cinematografe. Recent, a câștigat o Mențiune Specială la Festivalul Internațional de Film Zerkalo (Rusia), dedicat lui Andrei Tarkovski. Thriller-ul politic este inspirat de cazul real al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis pe 10 aprilie 2002, la doar 29 de ani, în contextul anchetei asupra unui alt procuror și a presiunilor exercitate asupra sa. Emilian Oprea joacă rolul principal, alături de Mihai Constantin, Andreea Vasile și Dan Condurache.

XENIA

(Xenia, Grecia-Franţa-Belgia, 2014, 128’, regia: Panos H. Koutras)

După moartea mamei lor, Dany, în vârstă de 16 ani, părăseşte Creta pentru a-şi întâlni fratele mai mare, Odysseas, care locuieşte la Atena. Născuţi dintr-o mamă albaneză şi un tată grec pe care nu l-au întâlnit niciodată, cei doi fraţi hotărăsc să meargă la Salonic să-şi caute tatăl şi să-l oblige să-i recunoască.

Spectacole pentru copii

Fata cu chip de floare, de Eugen Frîncu

Teatrul Albinuțele, Brașov

Deși tema spectacolului tratează o lume a basmului, în conținutul spectacolului se regăsesc multe situații desprinse din viața cotidiană. Spectacolul este interactiv, dinamic, cu multă vioiciune, culoare, ritm și voie bună.

Copiii vor fi eroi de poveste, vor cânta, vor dansa și vor călători în lumea basmului împreună cu păpușile fermecate care întruchipează personajele de poveste. Fata cu chip de floare este o fată extrem de frumoasă, harnică și ascultătoare. Bunătatea de care dă dovadă o ajută de multe ori să treacă peste diverse situații grele, apoi ajunge să se găzduiască la o femeie care îi și devine mamă vitregă.

De această dată, mama vitregă este o mamă bună, înțelegătoare, și o iubește și o prețuiește pe fată la fel de mult ca o mamă naturală. Mesajele moralizatoare ajung cu ușurință la sufletele copiilor, iar aceștia vor afla la spectacol ce se mai întâmplă cu fata cu chip de floare și cum se termină povestea.

Oare această poveste are un final fericit?

DISTRIBUȚIE : Cristina Iamandei , Ana-Maria Iamandei, Eugen Frîncu

Carnaval

Teatrul de copii, București

Cu Marian Râlea

Câte fetiţe nu şi-au dorit să fie Zâne şi Prinţese salutate de Prinţi frumoşi? Câţi dintre băieţi nu au vrut să-şi arate voinicia şi neînfricarea în faţa frumoaselor colege? Cei mai slabi, au vrut să fie Regi ai Pădurilor, precum Leii Paralei. Unora le-a plăcut Lupul cel Rău, dar în faţa Scufiţei Roşii (prietena lui de bancă) nu a reuşit decât să-i spună “ce frumos îţi stă în roşu”.

De la această Lume de Poveste, de care avem cu toţii atâta nevoie, la Lumea Viitorului nu este decât un pas. Câţi copii nu şi-au dorit să fie Roboţi sau Super Oameni veniţi din alte planete pentru a se împrieteni cu cei mici de pe pământ.

Cu toţii ne-am dorit în visurile noastre să fim personajele pe care le-am văzut pe micile şi marile ecrane. Iar de la Erou de Poveste la Vedeta de film este foarte puţin. Carnavalul îţi oferă posibilitatea să intri în această lume a visului şi a gândului Bun, mai cu seamă dacă există zâmbetul, chiar şi trist, al clovnului. Măcar o dată pe an, cu ocazia Carnavalului, să fim ca în Paradis. Oile să danseze cu Lupii, Prinţii cu Zmeoaicele, Zânele cu Balaurii, Câinii cu Pisicile, dezvăluind o lume a bucuriei şi a fericirii, o imagine a Lumii fără supărări şi griji, o eliberare a visului şi gândului bun ce sălăşluieşte în noi.